Cereale de calitate – produse de morarit superioare

Morarit– ramura a industriei alimentare ce se ocupa cu prelucrarea prin zdrobire si maruntire a boabelor de cereale, rezultand faina, crupe, gris, orez decorticat etc.

In urma prelucrarii diverselor boabe de cereale se obtin diferite sortimente de faina, de grau, secara, orez, malai, fainuri cu utilizare atat in morarit, cat si in scop furajer.

In industria alimentara, ca materii prime se folosesc semintele plantelor din familia gramineelor, denumite generic cereale, cele mai reprezentative fiind secara, porumbul, orzul si orezul.
Graul – cereala de baza in industria moraritului, impreuna cu orzul este considerat ca fiind printre cele mai cultivate plante. Cercetarile arheologice au scos la iveala faptul ca in Egipt se cultiva inca de acum 3000 de ani grau, boabele fiind gasite in mormintele faraonilor, in vreme ce paiele au fost descoperite in compozitia ziderilor cetatilor din acele timpuri.

La noi in tara au fost gasite mai multe monede la Constanta ce aveau inscriptionate pe ele spice de grau, acestea fiind dovada ca graul era principala marfa cu care se facea comert in vechile cetati grecesti de pe coasta Marii Negre.

Porumbul este folosit in industria moraritului la obtinerea malaiului, principala hrana a bastinasilor din din Mexic, Guatemala. In acest moment pe glob sunt cultivate aproximativ 140 de milioane hectare, 45%  fiind pe continentul american.

In Romania in ultimii ani s-au cultivat aproximativ 2 milioane de hectare de porumb, ameliorat in hibrizi extratimpurii, timpurii, semitimpurii, semitardivi si foarte tardivi.
In functie de tipul de vegetatie intalnim soiuri tardive si precoce, cu forme si marimi diferite, cu boabe diferit colorate, cu structura fie fainoasa, fie semisticloasa  sau sticloasa.
Orzul  este de asemenea una dintre cele mai vechi cultivate plante, fiind descoperite dovezi ale cultivarii sale inca din epoca de piata. Mai mult, in China, orzul este cunoscut ca fiind printre cele cinci plante sfinte.

Planta are multiple intrebuintari :

• In alimentatia umana – sub forma de arpacas si crupe.
• La furajarea animalelor – boabele si paiele de orz sunt furaje foarte bune pentru animalele puse la ingrasat, in general cele producatoare de lapte si animalele tinere
• In industrie – orzul este folosit la fabricarea berii (malt-germeni de orz), a alcoolului, a dextrinei si a glucozei

In operatiile de depozitare si prelucrare din industria moraritului se iau in considerare proprietatile fizico-tehnologice ale boabelor cerealelor, insusirile lor determinand folosirea lor ca materii prime.

Proprietatile fizice care se iua in considerare la stabilirea calitatii cerealelor sunt multiple :

• Aspectul si culoarea boabelor – arata gradul de coacere si conditiile de depozitare. Boabele de cereale trebuie sa fie pline, bine dezvoltate, sanatoase, fara agenti de inmultire a unor boli sau daunatori, nealterate
• Masa hectolitrica (MH) sau masa volumetrica – masa unui hectolitru de cereale, exprimata n kg/hl, ce confera informatii despre marimea boabelor , dar si despre gradul de umiditate al acestora, continutul de impuritati, natura lor, forma boabelor, felul suprafetei boabelor, grosimea invelisului ori masa specifica
• Masa a 1000 de boabe (MMB)  sau masa relativa – o valoare mare indica un continut ridicat de endosperm, dar si posibilitatea transformarii acestuia intr-o cantitate mai mare de faina
• Masa absoluta – masa a 1000 de boabe raportata la substanta uscata. Cu cat aceasta are valori mai mari, cu atat calitatea boabelor este mai buna
• Masa specifica – raportul dintre masa a 1000 de boabe si volumul ocupat de aceste boabe, in g/cm3. Este puternic influentata de compozitia chimica a boabelor, de structura morfoanatomica, de marimea boabelor, dar si de compactitatea si gradul de maturare.

Marimea, forma si uniformitatea boabelor sunt foarte importante in aprecierea calitatii procesului de macinare, ele influentand atat extractiile, cat si alegerea celor mai bune utilaje  pentru fluxul tehnologic din unitatile specializate in morarit.

Duritatea boabelor de cereale ne ofera detalii privind rezistenta la transport si prelucrare, ca si masura in care acestea se pot sparge intamplator ori cand sunt supuse prelucrarii.

Sticlozitatea si fainozitatea sunt caracteristici determinante in calitatea fainei, dar si a destinatiei acestiea.

Sticlozitatea reprezinta gradul de comprimare al endospermului in bob, ea reflectand  cel mai bine continutul de proteine al boabelor de cereale. Cele sticolase au in sectiune transversala un aspect sidefat, translucid, opunand o mare rezistenta la sectionare. La polul opus se gasesc boabele fainoase, cu aspect opac, fainos in secţiune si care opun rezistenta mai mica la sectionare.
Cerealele cu sticlozitate mare sunt ideala pentru obtinerea unei cantitati mari de faină alba, de calitate superioara,  in timp ce la cerealele cu sticlozitate mica se transforma si invelisul, produsul final fiind de calitate mult inferioara.

Faina – se obtine prin macinarea semintelor de cereale, a unor seminte de plante sau radacini, ea fiind principalul ingredient in producerea painii. Faina animala se obtine din cadavre de animale si resturile de la fabricile de conserve fiind folosita pentru hrana puilor, a pasarilor ouatoare si a porcilor. Faina de peste este obtinuta din pesti inferiori necomestibili ori din resturile de conserve de la fabricile de peste. Din macinarea oaselor se obtine faina de oase, folosita ca supliment in hrana animalelor, dar si ca ingrasamant, in agricultura.

Faina are multiple intrebuintari si in constructii, gen praful de var ori cimentul.